Sunetele Universului
Da, ultimul album Depeche Mode – ”Sounds of the Universe” este deja disponibil pe torenți, deși mai este aproape o lună până la lansarea sa oficială. L-am ascultat ieri dimineață preț de o plimbare pe jos pe traseul V. Milea – Dr. Taberei 34 și retur.
La prima audiție mi se pare un album bun, închegat, care din punct de vedere ingineresc sună perfect, ca toate albumele DM de altfel.
Din punct de vedere artistic, m-a impresionat în primul rând prima piesă ” In Chains”, pe care am reascultat-o de câteva ori fără să mă plictisesc. Apoi, bineînțeles, ”Wrong”, care mustește de spiritul Depeche Mode de la începutul anilor 90. Restul pieselor sună bine, cum spuneam, sunt ritmate, au linie melodică bună, iar vocea lui Dave sună incredibil de bine. Martin și-a rezervat ca solist vocal doar o piesă, ”Jezebel”. Există doar o singură piesă instrumentala, ”Spacewalk”.
All in all, e un album bun, care poate fi ascultat în timp ce privești iarba cum crește, copii cum se joacă sau mersul unei femei frumoase. Lipsește aproape cu desăvârșire spiritul ”dark” al albumelor anterioare. Martin Gore nu mai cere prin compozițiile sale mântuire prin suferință sau iertarea păcatelor trecute și viitoare, semn că, după divorțul de acum 5 ani, îi merge bine. Mă bucur pentru el. Nici măcar piesa instrumentală sus amintită nu e dark, așa cum mă așteptam, ci ne îndeamnă mai degrabă să ne închipuim o plimbare de plăcere prin spațiul cosmic, culegând mici asteroizi pe care să-i dăruim mamei, iubitei sau soției, după caz.
Aș fi așteptat mai mult fior, Martin. Mai multă visare, mai ales că în ultima perioadă visez exagerat.
Un album un pic sub ”Playing the Angel”, dar, slavă Domnului, cu mult peste ”Exciter”.
După meci
Sinteza e simplă, enunțată de Domnul Victor Pițurcă: ”Am jucat bine, dar n-am avut noroc”. Cred că dânsul, din greșeală, se referea la ultima sa partidă de poker…
Către distribuitorii din RO de seriale pe DVD
Din bucata mea de pâine, cumpăr și colecționez serialele TV preferate, în ediție DVD. La loc de cinste pe raft se află Millennium, cumpărat de pe amazon.com cu ajutorul unui prieten, acum câțiva ani,pentru că în RO nu l-am găsit nicăieri.
Am o problemă cu serialele pe care le găsesc momentan în magazine, a căror cursivitate se pare că le scapă distribuitorilor:
– Prison Break: sezonul 1 a fost distribuit cu ziarul Cotidianul, cam acum un an. În magazine se găsește acum sezonul 3. CE facem cu sezonul 2?
–LOST: sezoanele 1-3 sunt in magazine. Când voi putea cumpăra sezonul 4, apărut pe DVD în decembrie?
– Deadwood: sezoanele 1-2 se găsesc. Când va fi disponiibil ultimul sezon, al treilea, terminat in 2006?
– Anatomia lui Grey: a apărut brusc sezonul 3.
De asemenea, sunt o mulțime de seriale din care au apărut doar un sezon sau două: Heroes, ER, Tudors, 24, MASH, cu nici o garanție că voi găsi vreo continuare a lor vreodată.
Domnilor distribuitori, puțină consecventă vă rog! Faceți ceva pentru că, în acest timp apele cu debit variabil ale torenților, curg șuvoaie de pe crestele munților….
CSI: Drumul Taberei – episod pilot, sper și ultimul
Azi dimineaţă, pe la ora 9:15, mi-am găsit mașina spartă, în parcarea din fața blocului în care locuiesc de aproape 40 de ani. Un ”fleac”: geamul față -dreapta spart, oglinda aferentă distrusă. Torpedoul deschis, dar nu a luat nimic de acolo ( fața radiocasetofonului stătea cuminte pe un teanc de hârtii ce zac acolo de secole). Autorul necunoscut al faptei a reușit în schimb să ajungă cu mâna la cotieră, i-a deschis capacul și a sustras de acolo GPS-ul și FM Tunerul pentru iPhone. Poliția a venit la vreo 10 minute după ce am sunat la 112. Doi polițiști, unul bătrân și unul tânăr.” Bună ziua, suntem echipa operativă, am venit să constatăm fapta” . S-au uitat, au văzut și au scris. ” Bine, dar… o amprentă, o poză ceva?” , am întrebat. ”Păi, trebuie să mergeți Dvs. la secție cu mașina, să lucreze criminaliștii…”, zice polițistul bătrân cu experiență. Eu care am mai văzut filme din astea zic; ” Nu plec, pentru că stric dovezile. Să vină criminaliștii aici”.. Au stat ei, s-au gândit, și au sunat la secție. Criminaliștii au apărut după vreo 15 minute, la costum, într-un Logan verde-închis. Au coborât din mașină, evaluând din priviri situația. Am început să le explic cum stă treaba dar unul dintre ei zice: ” Domnule, noi suntem detectivi. Lăsați-ne să ne facem treaba..” M-am dat vinovat într-o parte, lăsându-i să scoată din geantă aparatul foto și setul de luat amprente. Criminaliștii au lucrat preț de câteva minute evaluând pagubele și colectând probe. Apoi m-au invitat la secție să dau o declarație. Cum îmi place mie de mic copil să scriu de mână, a durat ceva timp. ” subsemnatul… robul lui Dumnezeu…. cu c.i. seria, numărul…cenepe….”. La sfârșit îl întreb pe criminalist: ” Șefu, dar e vreo șansă să-l prindeți pe nenorocit?” După o clipă de tăcere, criminalistul, căruia abia atunci îi sesizasem privirea gen Alain Delon, spuse: ” Domnule Gheorghe, noi am colectat datele și vom cerceta cazul. Vreau să vă spun că după câteva luni de cercetări, am reușit să prindem un hoț de GPS-uri care opera de multă vreme în Plaza Mall. Spărgea mașini și fura din ele atât din parcarea de afară cât și din cea subterană…” În gândul meu, agenții de pază ai Mall-ului s-au transformat subit în păpuși de paie, iar camerele de luat vederi în jucării inofensive.” În cazul dumneavoastră însă, nu știu ce să zic… Poate e vreun aurolac, poate e cineva care cunoaște zona… vedem, cercetăm și vă anunțăm. Veniți joi să vă dăm dovada pentru Casco.”
Totul a durat aproape o oră și jumătate. Cât două episoade din CSI. Acest episod însă nu se termină cu prinderea făptașului, ci cu mine, stând pe banca din fața blocului și cugetând la faptul că mai bine aș lăsa un bilet pe parbriz prin care, i-aș ruga pe cei care au intenții necurate cu mașina mea, mai bine să sune la ușă și să ceară frumos. Fiind un bun creștin, nu ar pleca cu mâna goală, iar eu nu ar mai trebui să stau o săptămână fără mașină. Mulțumesc prietenului meu Doru, care îmi găzduiește mașina în curtea firmei lui, până înlocuiesc geamul spart.
Autoportretul alegătorului moldovean, la tinerețe
Foarte sugestiv acest articol găsit de mine într-un ziar din Republica Moldova, publicat în ajun de alegeri parlamentare și prezidențiale ( au loc pe 5 aprilie, anul aceasta). În acest autoportret găsesc multe asemănări cu alegătorul român de aceeași categorie de vârstă. Eu îi doresc succes, pe 5 aprilie, alegătorului moldovean, deși are o sarcină foarte grea, ținând cont de faptul că alegerile de la ei de anul acesta seamănă foarte mult cu cele de la noi din 2004.
Aș vrea să fiu ”Slumdog Millionaire”
Scriu târziu despre acest film, deoarece l-am văzut târziu. Deși până la decernarea premiilor OSCAR am citit despre cariera sa internațională, despre premiile luate la diverse festivaluri internaționale de prestigiu, am așteptat totuși să văd dacă v-a lua vreo statuetă de aur la OSCAR-urile de anul acesta. Surpriză sau nu, ”Slumdog Millionaire” a încasat 8 statuete, printre care la categoriile Cel mai bun film, și Cel mai bun regizor.
Evident am fost curios să văd pe ce a dat Academia Americană de Film atâtea kile de aur. Părerea mea este că filmul, inspirat se pare dintr-un caz real, nu este rău deși suferă de păcatul de a fi ancorat puternic în tiparele Bollywoodiene. Mă așteptam totuși la un film mai profund pentru niște premii de acest nivel. Deși abundă în scene violente ( cele cu mutilarea unor copii în scopul transformării lor în mici cerșetori este notabilă), filmul are un aer de poveste cu final așteptat: băiatul care își petrece copilăria și adolescența în noroaiele periferiilor din Mumbay ( fostul Bombay, India), rămâne la final cu banii și fata preafrumoasă ( cu adevărat preafrumoasă actrița Freida Pinto!).
Verdictul meu: cam multe OSCAR-uri pentru o telenovelă indiană, chiar contestabil premiul primit pentru melodia de generic final ( cea pe care, în buna tradiție a filmelor indiene, actorii principali dansează pe peronul gării, acompaniați desigur și de mulțimea înconjurătoare). Oare succesul său la OSCARURI să fie datorat nivelului slab al filmelor aflate în competiție?
Mi-aș fi dorit totuși să fiu în postura eroului principal în momentul în care întrebarea finală pentru 2 milioane de euro ar fi fost cea din film: ” Cum îl chema pe cel de-al treilea mușchetar din romanul lui Al. Dumas?”. Cred că înainte de a da răspunsul m-aș fi gândit ce culoare să aleg la BMW X6.
Omagiu artistului necunoscut
Aș dori să aduc pe această cale un omagiu acelor necunoscuți care folosesc arta vizuală stradală ( murală?) pentru a exprima direct un sentiment pe care mulți fani ai echipei Steaua îl au față de patronul acestui club. Credeți că este forțată comparația cu acei creștini persecutați de romani, în antichitate, care scriau pe zidurile Romei” Quo Vadis, Domine?”?
My virtual Outback 
2 comments