My virtual Outback

Inima soarelui

Posted in Arte și meserii by cristiangheorghe on mai 26, 2009

Am fost,
Suntem,
Vom fi
Pulbere de stele însuflețită de vântul solar:
Soarele ne învață în fiecare zi lecția dăruirii de sine

Set the controls for the heart of the sun….

Tagged with: , ,

9 comments

9 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. geronimus said, on mai 29, 2009 at 10:38 pm

    as1: ce-i aia „Pulbere de stele însuflețită de vântul solar”?
    as2: spune-o mai pe rromaneste: mizerie extraterestra care este luminata de soare.
    Noapte buna!
    ps1: ma ierti ca-s plastic dar am baut un pet de bere.
    ps2: ba nu, mint, nu era din plastic sticla da’ mergea langa exprimarea plastica.
    ps3: asta-i primul meu comment pe aici.
    🙂

    Răspunde
    • cristiangheorghe said, on mai 30, 2009 at 11:13 am

      Bună, Gero, bine ai venit! Data viitoare să vii cu berea neîncepută, o desfacem aici ca niște mizerii extraterestre ce suntem.
      We are stardust, we are golden.
      And we’ve got to get ourselves back to the garden.

      Răspunde
  2. Ştefan Muşat said, on iunie 1, 2009 at 12:04 pm

    Cristi,

    Ummagumma este una dintre cele mai grozave producţii Pink Floyd. Am aşa o impresie că băieţii ăştia au înţeles mult mai multe decât colegii lor de generaţie hippie. Numai privind clipul melodiei şi îţi dai seama că au nu e nimic la întâmplare.

    Îmi place formularea asta, “Arte şi meserii”. Denotă un alt fel de înţelegere a artei, una uitată se pare…

    Răspunde
    • cristiangheorghe said, on iunie 1, 2009 at 12:27 pm

      Bine ai venit, Ștefan! Da, au înțeles mult mai multe decât colegiilor de generație. Ummagumma e un album de referință nu numai pentru PF dar și pentru anii aceia. ” Set the Controls…” apare în varianta de studio pe albumul ” A Saucerful of Secrets” dar pe ”Ummagumma” si ulterior în filmul ”PF at Pompeii” (de unde este extras clipul de aici), piesa capătă dimensiuni mai ample și este mult mai profundă.

      Răspunde
  3. Ştefan Muşat said, on iunie 1, 2009 at 12:52 pm

    Bine te-am găsit Cristi.

    Pink Floyd at Pompeii este iarăşi un punct de referinţă major. Impresia mea este că oamenii aceştia şi-au dat seama că, dincolo de calităţile lor muzicale, trebuie să muncească enorm pentru a obţine ceva ieşit din comun. Toate realizările lor mi se par atât de finisate, caută atât de mult armonia, încât ai impresia că asişti la ceva muzică clasică. Ei bine, nu…Cred că nu se putea obţine mai mult, la acea vreme, cu datele tehnice şi talentul lor.

    Apropo, ştiai de asta: http://www.last.fm/event/1007103 ?

    Răspunde
    • cristiangheorghe said, on iunie 1, 2009 at 1:02 pm

      Ștefan, am văzut afișele în oraș. Nu știu ce să zic… Am o oarecare reținere față de cei care imită ceva, chiar dacă o fac foarte bine. Poate sună OK dar prefer originalele 🙂 oare chitara sună CHIAR ca a lui Gilmour? hmmm…

      Răspunde
  4. Ştefan Muşat said, on iunie 1, 2009 at 1:31 pm

    Adevărat. Nu sună chitara ca a lui Gilmour, nu prea are cum. Dar dacă “the real thing e atât de departe…mă mulţumesc şi cu surogate. 🙂

    Răspunde
    • cristiangheorghe said, on iunie 1, 2009 at 1:37 pm

      Ștefan, m-ai făcut curios. Poate o să dau o tură. Mă mai gândesc. 🙂

      Răspunde
  5. Psihedelicul said, on august 25, 2009 at 12:26 pm

    Geronimus, du-te şi pişă-te-n sus cu „rromâneşte”-le tău. Dacă nu-ţi convine România, ne strângem câţiva, facem o chetă şi-ţi cumpărăm bilet de avion/tren/vapor spre ce ţară vrei tu. Numai dus.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: