344 de zile până la Sfârșitul Lumii

Marc ajunsese acasă seara, dar mai devreme decât de obicei. Terminase mai repede ultima întâlnire din ziua aceea, cu rezultatele scontate: contractul urma să fie semnat a doua zi. Yolanda stătea pe canapeaua din sufragerie, cu picioarele strânse sub ea și telecomanda în mâna dreaptă. Trebuia să înceapă serialul ei preferat. ”Ai ajuns?” întrebă ea ușor surprinsă. Drept răspuns el se apropie de ea și o sărută ușor, cu vârful buzelor, apoi, tăcut, își scoase cravata, își dădu jos cămașa și pantalonii și se duse tacticos la duș. Reveni în sufragerie după 20 de minute, calm și relaxat și se așeză în fotoliu. Deschise laptopul pentru a-și citi ultimele e-mailuri și pentru a scrie șefilor săi ”brief”-ul întâlnirii de mai devreme. Șefii lui vor fi mulțumiți. Dacă va continua așa. până la sfârșitul anului va avea un loc asigurat în consiliul de administrație al firmei.

Apăsă pe buton-ul ”send/receive” al clientului de e-mail și așteptă să se încarce toate mesajele. Patruzeci și șase de e-mailuri. Își ridică ochii de pe ecranul laptopului și atunci observă plicul deschis care zăcea pe măsuța de sticlă de lângă televizor. ”Ce este asta?” își întrebă soția. ”L-am găsit în cutia poștală azi pe la prânz când am coborât după pâine. Este pentru mine”, răspunse Yolanda inexpresivă, cu ochii ațintiți asupra televizorului.

Marc se ridică de pe fotoliu și luă plicul cel gri, Recunoscu antetul și păru ușor surprins. Scoase hârtia din plic și citi în gând: ”Către D-na Yolanda S…… Vă informăm prin prezenta că datorită coeficientului ridicat de puritate al sufletului Dvs (78,5673 %) ați fost selecționată pentru a contribui la popularea Raiului și la evitarea….” Își privi soția și o întrebă: ”Când?” ”Mâine. Scrie acolo, citește mai departe” răspunse ea privind mai departe serialul. ”… drept urmare sunteți așteptată pe data de… la ora 14:30, la sediul nostru din…. pentru a vă fi oprite funcțiile vitale. Sufletul Dvs. va fi captat și trimis în Rai acolo unde, alături de celelalte suflete va contribui la salvarea Pământului de la… În caz de neprezentare veți suferi rigorile Legii Nr…. Cu stimă, (indescifrabil) Directorul Institutului pentru Evitarea Apocalipsei”

Îl încercă un sentiment amestecat, de mândrie și de frustrare în același timp: soția lui fusese selectată de Institut, pentru salvarea lumii de la dezastrul final. În ultimii ani, omenirea devenise extrem de obsedată de venirea Apocalipsei, prevestită încă din antichitate și a căutat prin orice mijloace prevenirea acesteia. În urma unui studiu minuțios efectuat de un colectiv format din cele mai luminate minți ale lumii, se demonstrase că în ultima sută de ani, aproape trei sferturi din populația decedată a Pământului ajunsese în Iad. Raiul rămăsese aproape pustiu iar acest dezechilibru putea duce oricând la declanșarea sfârșitului lumii. De aceea, fusese creat Institutul pentru Evitarea Apocalipsei, care alegea, prin criterii sofisticate, suflete cu un grad ridicat de puritate pentru popularea Raiului și restabilirea Echilibrului Ceresc. Acestui Institut i se supuneau toate statele și guvernele lumii, fără obiecții.  ”Totuși, gândi Marc,  nu înțeleg de ce trebuie răpiți cei mai buni oameni din mijlocul familiilor lor, mai devreme decât ar trebui.. Seamănă cumva cu anticele sacrificii umane făcute de marii preoți pentru a îndupleca zeii. Numai că acum, totul se face birocratic. La naiba, continuă el, cu asta nu facem altceva decât să amânăm inevitabilul… Oricum ne vom duce cu toții acolo unde ne este locul: în cazanul cu smoală…”

Marc puse plicul la loc pe măsuța de sticlă și se așeză din nou pe fotoliu. Lucră până târziu, fără să sesizeze că Yolanda se dusese deja la culcare. Într-un târziu, se lungi și el în pat lângă ea și o privi cum doarme: părea un înger. Respiră adânc, închise ochii și adormi cu gândul la ziua de mâine.

Dimineața, Marc se trezi ca de obicei înaintea ei. Își pregăti un mic dejun frugal și se apucă să revizuiască programul zilei: întâlnirile, documentele, draft-urile de contracte cu ultimele rectificări. Apoi, la cafea, se puse la punct cu știrile dimineții, cotațiile la Bursă și ultimele actualizări ale procentelor de populare Rai/Iad. Lumea se afla încă sub pericolul venirii Apocalipsei, dar tendințele și predicțiile părea încurajatoare. Apoi își aminti că Yolanda azi… Se uită la ceas. ”Sper să o pot suna înainte să plece”. Se ridică rapid de pe scaun, luă diplomatul și o zbughi afară pe ușă. Ajunsese la birou la timp, cu cinci minute înainte de începutul primei ședințe. Întâlnirile se ținură lanț toată ziua, ultima finalizându-se undeva după ora 18:00.

Marc se așeză la birou, epuizat, apoi după ce își masă ușor tâmplele, privi la ceas și își aduse aminte. Puse mâna pe telefon, căută un număr în agendă și-l formă apăsând rapid pe taste. ”Bună ziua, sunt Marc, soțul Yolandei S…. Vroiam să știu dacă… da…. da…. mulțumesc…. da, optez pentru ultima variantă…. mulțumesc din nou, la revedere…” Închise telefonul și privi apoi absent la fotografia cu el și soția lui, din timpul ultimului său concediu de acum 4 ani. Amândoi erau pe plajă și zâmbeau, făcând cu mâna. Luă fotografia, o puse în servietă și plecă acasă.

Marc găsi totul impecabil în apartament, ca de obicei. Pe măsuța de sticlă se afla un bilet. Îi recunoscu scrisul: ” Ai cina pregătită în frigider. Singurul lucru de care-mi pare rău este că nu am făcut un copil cu tine.  Te sărut, Y.” În sufragerie era o liniște profundă. Scoase din servietă fotografia și o puse pe una din rafturile goale ale bibliotecii. Lângă ea, așeză cu grijă biletul găsit pe măsuța de sticlă. Mâine va așeza acolo și micuța urnă compactă ce va sosi prin curier de la Institut. Doar optase pentru ultima variantă.

Marc își urmă ritualul de seară: dușul, cina frugală, și apoi continuarea lucrului pe laptop până târziu.

Lumea era mai în siguranță acum. Raiul fusese populat în ziua aceea cu aproximativ 600 de suflete, iar Sfârșitul Lumii fusese amânat pentru încă o perioadă. Mai exact, cu 344 de zile.

Publicitate