Evoluție
Fii-mea, Alina, a plecat duminică la ziua unui coleg. Înainte de plecare mă întreabă: ” Tată, ce cadou să-i iau tipului? Chiar nu am nici o idee…”. Mă gândesc și zic: ” O carte. Pe vremea noastră o carte pentru un coleg era un cadou neprețuit.” Alina se uită la mine, cumva cu compătimire: ” Tati, știi, lumea a mai evoluat între timp…”
My virtual Outback 
Un e-book poate…
draw, la asta nu m-am gândit… 🙂
Solutia era sa nu ia nimic.
De ce ne simtim obligati sa ducem ceva cuiva ? Ca sa nu mergem cu mana goala ?
Eu ma duc intotdeauna cu bratele pline de bucurie si sanatate. Amu, ca multi nu vad orbi fiind, e treaba lor. Sa-si cumpere ochelari :DDD
Darael, o opinie interesantă. Totuși, eu știu că atunci când mergi la cineva, mai ales la o zi de naștere nu poți merge cu mâna goală, măcar o cutie cu bomboane acolo.
OMG, nu mai sunt bune cartile pentru cadouri?! Ah, sper sa nu fie adevarat. 🙂
Ma gandeam pe strada la ceea ce ai spus.
Daca tot „trebuie” ceva, musai-musai, un platou cu mancare e binevenit intotdeauna. Asta daca este o intalnire acasa. Daca nu…. un stomac gol, ca sa se bucure cel care plateste mancarea 😉
i-as fi raspuns…”bine atunci cumpara-i o carte in format audio”….e la moda
io i-ash fi zis de un CD!nu neaparat e-book!muzica tataie!sau makar un joc pe calculator! un album de arta! un tur de oras etranjer si celebru….sunt tot felul de chestii pa cd-ele astea!tocmai pt ca lumea a evoluat! sau film!( pe dvd, ce-i drept!) sau…jucarele d-atea: memory stick haios…suport de cd-ee…tot ce trebuie sa faci e sa intri intr-o librarie! diverta de exemplu!
Imi place cum scri. Rar da’ bine. Pana la urma ce i-a luat?
@Viorica: sărumâna, bine ai venit pe la noi 🙂 Până la urmă i-a luat un tricou mai fancy. Cadou modern 🙂